Thursday, June 3, 2010
Tuesday, June 1, 2010
Monday, May 31, 2010
Copilăria lui Maxim Gorky
În odaia strâmtă şi întunecată, lângă fereastră, tata zace pe podea îmbrăcat în alb şi parcă nespus de lung. E desculţ şi degetele de la picioare i-s răşchirate în chip ciudat, iar cele de la mâinile care
m-au mângâiat odinioară, aşezate acum cu smerenie pe piept, sunt şi ele chircite.
(MAXIM GORKI - COPILĂRIA)
m-au mângâiat odinioară, aşezate acum cu smerenie pe piept, sunt şi ele chircite.
(MAXIM GORKI - COPILĂRIA)
Subscribe to:
Posts (Atom)
My Blog List
My Blog List
About Me
- Bibliotecaru
- Am stiut ca simterea mea este artistica inainte de a sti ce inseamna un artist. Astazi ma simt ratat pentru ca sunt atat de departe de perfectiune.
